De foarte multa vreme nu am mai postat nimic din marele numar de fotografii realizate prin Padurea Comana…
Asa ca vin cu cateva imagini mai “proaspete”, de doar cateva zile, realizate in doua mini-incursiuni de seara impreuna cu sotia prin zona vestica a Parcului Natural Comana.
Cum anul acesta clima a afectat mai mult sau mai putin evolutia speciilor (si aici ma refer la emergenta lor), multe dintre ele au aparut in perioade un pic mai “anapoda” fata de normal.
Incep cu specia cea mai des intalnita in aceste doua zile, o specie de fluture, pe numele ei Amata phegea. Acest fluture apartinand Familiei Arctiidae, este un exemplu bun de mimetism, specia “copiata” fiind Zygaena ephialtes. Aceasta din urma este o specie “toxica” pentru pasari, motiv suficient de important pentru A. phegea de a copia aspectul general.
Ce-i drept, la o prima vedere, aspectul acestui fluture este unul destul de monoton: observat de la distanta, pe cararile de padure scaldate rar de razele Soarelui, fluturele pare a avea o simpla coloratura neagra cu ceva pete albe. La o inspectie mai atenta, eventual in lumina solara ori a flash-ului, nuantele albastrui-metalizate incep sa sara in evidenta.
Zborul fluturelui, aparent “lenes” si greoi, se datoreaza cel mai probabil “lipsei oricarei griji”, “mentalitate” data de copierea speciei toxice.
In zbor este unul dintre putinii fluturi ce pot fi fotografiati relativ usor:
Ce-i drept este si unul dintre cei mai activi fluturi, perechile mascul-femela fiind in aceasta perioada foarte des intalnite pe frunze ori pe fire de iarba:
O alta specie a carei perioada maxima de activitate tocmai a inceput, este cicada mare (Tibicina haematodes). In ultimii cativa ani am avut deseori placerea de a asista la emergenta adultului din invelisul nimfal.
Nici anul acesta nu am ratat acest eveniment oferit gratis de Natura:
O alta specie, aflata tot la inceputul perioadei de activitate: Lucanus cervus (Radasca), prezenta atat pe trunchiurile copacilor cat si zburand la orele de seara in coronament.
Unii dintre masculi pot atinge dimensiuni destul de mari, asa cum o prezinta si ultima fotografia din seria urmatoare; mana “de comparatie” apartine sotiei.
In asociere cu L. cervus, tot in aceasta perioada, se gasesc de obicei, in anumite zone cu arbori mai batrani, si impreionantii Cerambix cerdo (Croitorul mare).
Asocierea celor doua specii este foarte evidenta in urmatoarele doua imagini, realizate in cele doua zile consecutive, “decorul” fiind asigurat de aceeasi creanga situata undeva la 6 metrii inaltime intr-un stejar secular. Prima imagine este un mozaic (din 4 cadre) si este destul de mare, insa de-alungul ei se gasesc mai multe exemplare atat de Lucanus cat si de Cerambix.
Pe langa aceste subiecte mai evidente, o multime de alte specii de nevertebrate sunt observabile la orele de seara pentru cei ce cauta:
Cat mai poate, Padurea Comana inca ofera celor interesati subiecte “naturale” foarte diverse. Imortalizarea lor fotografic poate fi una dintre ultimile actiuni de protejare (macar virtuala) a acestor specii, tinand cont de actiunea nefasta pe care o are Homo manelistus dobitocensis in aceasta REZERVATIE NATURALA !!!
Max
(7 Iunie 2013)
mda, nu stiu ce sa zic
Despre….?