In seara zilei de 29 august am decis sa fac o iesire pana la Padurea Comana, impreuna cu Claudiu. Am ajuns la destinatie in jurul orei 21:30, am pregatit echipamentul si dupa cateva priviri fugitive la Cometa Garradd, M 27 si M 15, am inceput sa trag cateva foto la cometa. Intre timp Clau se desfata cu cateva privelisti ceresti printr-un binoclu 15×70.
Cerul nu se prezenta intr-o forma de zile mari, insa am avut dupa ora 22:30 o magnitudine de +5.8/6 la zenit, cu orizontul E-SE-S-SV-V fara poluare luminoasa, doar in NV-N-NE lumina Bucurestiului aflat la peste 20 km, reusea sa perturbe cerul pana la o altitudine de aproximativ 40 de grade. In rest, umiditate mare, si o gramada de animalute si insecte care ne-au tinut “companie” (desi mai bine era fara…:) ) cu sunete care mai de care, inclusiv un brotacel cu aere de tenor.
La ora cand scriu postul asta nu am reusit inca sa procesez imaginile cu cometa, pentru ca inca invat diferite metode de procesare cu Deep Sky Stacker si Photoshop.
Asa ca momentan postez rezultatul secund al serii, si anume doua imagini ale roiului globular M 15 din Perseus.
Imaginile sunt realizate prin telescop de 200mm F/5, cu Baader MPCC si Canon EOS 550D, la ISO 1600 si 3200, cu timpi de expunere de 30-50 secunde, neghidate. Rezultatul e media a 41 de cadre totalizand 27 minute.
Procesarea e usor diferita in cele doua imagini. Una e mai soft la culori alta mai saturata, una de camp mai mic si rotita, alta de camp mai larg.
Revin cu imaginile cu cometa cat de curand.
Max
(30 august 2011)
UPDATE (30 AUGUST dupa ora 22:00)
Si cum asteptam rezultatul din Deep Sky Stacker la cometa Garradd, m-am hotarat sa mai incerc o procesare a imaginii cu M 15, de data asta doar crop direct de pe rezultata din Registax. Si cu ceva mai multa grija la culori, mai atent la rosu si cu mai putin albastru ca era cam “tras” de el. Rezultatul:
Evident ca stelele nu sunt sharp, asta si datorita seeing-ului deloc grozav, dar si stack-ului cu cadre mai mult sau mai putin miscate.
Cam atat cu M 15 -ele asta.
Incerc sa o iau de la capat cu Cometa, ca mi-a dat o eroare de toata frumusetea DSS ul, dupa mai bine de 2 ore si ceva de procese automate in care el sta si calculeaza io stiu ce…probabil ca s-a plictisit si procesorul de atatea stele…
Max
UPDATE (30 august pe la 2 noaptea, inainte sa ies la o noua sesiune la Jupiter)
Am reusit o prima forma a prelucrarii imaginii cu Cometa Garradd. Am reusit sa ii dau de cap DSS -ului, si vad ca a iesit promitator, desi problema se pare ca a fost dimensiunea si numarul mare al cadrelor care le-am inserat in soft. Pentru rezultatul urmator am fost nevoit sa reduc dimensiunea cadrelor originale (resize pe la 50%) pentru a avea o sansa ca softul sa nu mai dea erori. O sa mai imi infig degetele in tastatura si o sa mai masez pe spate soricelul pana cand o sa am un rezultat de care sa fiu cu adevarat multumit, dar asta mai incolo…
Pana atunci, rezultatul a 41 de cadre a cate 50 secunde si ISO 6400, totalizand 34 minute de expunere:
Revin, revin, revin…
Max
UPDATE (1 Septembrie 2011)
Imaginea cu cometa Garradd a aparut pe prima pagina a SpaceWeather aici.
extraordinar ai scos zgomotul de bine. felicitari! ce setare ai folosit pt. high speed noise reduction? cate dark-uri? bias-uri?
daca poti da alte detalii despre prelucrare 🙂
Merci …Lucy ? (Zi-mi cu ce apelativ vrei sa iti raspund).
Nu folosesc functia noise reduction a aparatului, nu de alta dar am testat-o de cateva ori pe cadre individuale si sincer nu am fost multumit. Nu am facut ce-i drept stack din mai multe cadre pe care sa aplic functia respectiva, dar am incredere mai multa momentan in procesarea manuala in Photoshop. Am folosit printre altele in Photoshop functia noise reduction a softului, dar doar spre pasul final al procesarii. Nu tu dark-uri nu tu bias-uri, pentru ca nu sunt genul. Nu imi place sa astept prea mult pentru o imagine, ma refer la achizitii. Nu de alta dar nu ies la sedinte foto pe cat de des as vrea, si nici nu am un loc fix de observatii, asa ca incerc cat mai multe in cat mai putin timp. Personal prefer planetele si Luna ca subiecte de astrofotografie, insa cand mai apare cate o cometica mica, nu dau inapoi, si chiar si la obiecte mai luminoase de deep sky. Doar ca sa vad daca pot sa abordez si domeniul astrofotografiei cu timpi lungi (sau putin mai lungi in cazul meu) de expunere.
Ca tehnica fotografica de procesare…am luat cadrele, le-am sters pe cele prost ghidate, le-am inserat in Registax 5 (am vazut ca da rezultate mai rapide si asemanatoare cu DSS cel putin la roiuri globulare) le-am suprapus, am luat tiff-ul rezultat si l-am bagat in CS2 unde m-am jucat cu Levels, sharpen, cu ceva layere de culoare, un pic la gamma si de shadow/highlight, crop, resize si cam atat. Nu e o procesare de durata, cel putin la globulare, in cazul meu, fata de nebulaose difuze ori galaxii. Recunosc inca ca nu am o metoda fixa de procesare, desi folosesc din cunostiintele acumulate. E oarecum…cum imi vine pe moment, de asta nu am nici rezultate constante ca si calitate.
Cometa – foarte frumoasa lumina albastra care mie imi da senzatia de 3d, separand-o clar de fundalul mai profund. Interesant mi se pare, claritatea nucleului luminos, care este foarte bine conturat. Din ce am mai vazut, in alte cazuri, acesta este ceva mai extins, si pare sa se piarda cumva treptat in coada cometei. Probabil este vorba si de intensitatea cu care este pierdut “materialul” in spatiu..
M15 – calitatea permite observarea unui numar destul de mare de stele – nu am avut rabdare sa numar, dar sunt “cateva” pe acolo :).La fata locului, cu ochiul liber abia am reusit sa separ cateva in zona centrala, mai mult la limita intre vedere si imaginatie.
Si sa vezi cometa cand o sa fie mai aproape de periheliu 😉
Pana atunci pregateste-te de o noua noapte de observatii. Poate reusesc sa fac si o imagine a cometei cu timp total de expunere de cel putin doua ori mai lung, sper si cu o coada mai mare 😉
mersi, Luci. am notat, nu ma asteptam la asemenea raspuns (doar photoshop si fara darks) 🙂 felicitari.
Merci inca o data !