In fauna Romaniei exista specii de nevertebrate, in special insecte, de care majoritatea populatiei nu au auzit si nici nu vor auzi prea curand. Si asta pentru ca pe locuitori ori nu ii intereseaza cadrul natural in care se afla ori speciile respective nu sunt usor observabile. Una dintre cele mai importante astfel de specii, si foarte rara in acelasi timp, este Osmoderma eremita (Scopoli 1763), un coleopter de talie medie inscris (din pacate) in lista rosie IUCN a speciilor amenintate cu disparitia.
Unul dintre motivele acestei amenintari este taierea arborilor batrani din padurile rezervatiilor naturale. Taieri ce pe langa ilegalitatea de rigoare sunt executate si intr-un mod stupid si rauvoitor, fara cunostiinta de cauza si fara alt interes in afara banilor…Astfel de cazuri am cunoscut pana acum destul de bine, insa de departe cea mai sustinuta operatiune de acest gen am intalnit-o in Padurea Comana, la sud de Bucuresti.
Un motiv al observarii foarte rare a acestui coleopter este localizarea pe/in arbori, inaltimea, orientarea si perioada de activitate.
Avand ceva informatii in legatura cu preszenta acestei specii in zona Rezervatiei Naturale Cheile Nerei (Jud. Caras-Severin) dintr-un articol scris de Florin Prunar et al., cu care am avut placerea de a schimba si cateva mesaje in legatura cu aceasta specie, am plecat cu noaptea-n cap impreuna cu sotia si fratele ei spre aceasta zona superba. Pe traseu am oprit si la celebra Cascada Bigar:
Dupa inca o ora si jumatate am reusit sa ajungem in chei, si sa ne asezam cortul nu foarte departe de Cantonul Damian, pe traseul ce strabate cheile de la vest la est. Dupa pregatirile de rigoare am inceput cautarile.
Primele exemplare de coleoptere gasite au apartinut speciei Rosalia alpina Linnaeus, 1758, o alta specie inclusa in lista amintita mai sus:
Dupa nu foarte mult timp de la gasirea exemplarelor de Rosalia, stand mai mult cu ochii in sus, pe la scorburile aflate in trunchiurile copacilor, observ o sclipire metalica la aproximativ 8 metrii inaltime pe trunchiul unui arbore batran. Prima impresie a fost ca gasisem un exemplar de Cermabix cerdo, umbrele ducand la simularea aspectului unui astfel de gandac-croitor. Totusi, ma gandesc sa fac si cateva fotografii cu obiectivul de 100mm plus teleconvertorul 2x, deci la o distanta focala suficient de mare pentru a-mi permite identificarea coleopterului:
Succes !!! Exemplarul in cauza, aflat chiar la gura propriei “case” era un Osmoderma eremita.
Evident ca doream sa il fotografiem/filmam de la o distanta mai mica, astfel ca “asamblam” o unealta specifica entomologilor cautatori prin copaci, si incercam sa il convingem pe Osmoderma sa o ia in jos. Scena cuprinzand cei doi protagonisti (eu si cumnatul meu) a fost fotografiata de sotia mea (in cateva cadre, deoarece scena se intindea simtitor pe verticala):
Dupa aproximativ o ora de chinuri, de la ruperea betelor folosite, pana la manipularea nereusita a “uneltei”, dupa cateva intrari si iesiri din casa ale exemplarului de coleopter, avem parte de un imens noroc: un gargaune (Vespa crabro) testeaza vizuina coleopterului, iar acesta, intr-un gest de aparare, isi da drumul de la acea inaltime apreciabila, fara zbor, aproape direct in palma mea. Evident, am inceput sarbatorirea evenimentului prin cateva (zeci) de fotografii si scurte filmulete:
Fiind destul de multa umbra in zona respectiva am fost nevoit sa apelez si la flash-ul din dotare:
Un scurt colaj de filmulete cu subiectul in cauza:
Lasandu-se deja seara ne-am intors la cort, unde am asteptat lasarea intunericului, si am plecat la o foarte scurta plimbare prin imprejurimi, pe langa peretii calcarosi.
Aici, intalnim diferite specii de carabizi…
si multe exemplare de Euscorpius carpathicus cautandu-si prada:
Si ceva lepidoptere, printre care si un exemplar de Lymantria monacha:
Somnul ne copleseste la un moment dat, astfel ca scurta plimbare ia sfarsit.
A doua zi, frontul de nori ne alunga din chei, nu inainte de a mai realiza o ultima fotografie:
Pe drumul de intoarcere ne mai oprim in zona Portile de Fier, din nou pe un drum laturalnic, unde pe langa cateva exemplare de Cerambix cerdo, gasim si o omida de Mimas tiliae:
Un week-end superb, in ciuda drumului de intoarcere lung atat datorita aglomeratiei cat si ploilor masive…
De abia astept sa ma intorc.
Max
(1 August 2014)
maximus photography 