Dupa mai bine de 6 luni de la ultima observatie personala a cometei ISON, am reusit sa o reobserv fotografic intr-o dimineata destul de favorabila pentru locatia mea de observatii, cu un cer cu transparenta buna, insa cu o turbulenta atmosferica incredibil de mare.
Instrumentul folosit a fost SCT-ul de 280mm la F/10. Din pacate vizual nu am reusit sa observ cometa, fiind foarte slaba si pe deasupra si scufundata in lumina crepusculului de dimineata.
Totusi, imaginea finala o prezinta in toata (ne)splendoarea ei, cu o coada evidenta insa de o luminozitate scazuta, destul de mult mai scazuta fata de asteptarile initiale (care erau ce-i drept un pic cam exagerate, insa frumoase).
Si o incercare de animatie, din cele 34 de cadre utilizate in imaginea de mai sus. Evident conditiile (iluminarea cerului, valoarea ISO utilizata, expuneri scurte) nu au permis realizarea unei animatii “frumoase” insa se poate observa destul de clar deplasarea cometei in timpul celor 11 minute de achizitie (aproximativ 17-20 secunde de arc).
Click pe imagine:
Sper totusi ca luminozitatea cometei sa ajunga la valori mai mari in saptamanile urmatoare (pe masura ce se ridica din ce in ce mai sus pe cerul de dimineata), suficient cat sa poata fi observata adevarata lungime a cozii, ce in imaginile mele atinge doar aprox 70 secunde de arc.
Max
(7 Septembrie 2013)
Imaginea de mai sus a aparut intr-un Science Cast al NASA aici.
maximus photography 
salut, multumim pt imagini.as vrea sa te intreb daca poti calcula dimensiunea nucleului solid al cometei.
Imi pare bine ca le-ati privit 🙂
In legatura cu nucleul cometei: nu cunosc exact metoda de aproximare a dimensiunii nucleului unei comete, insa stiu ca are legatura cu cantitatea de gaz emisa. Insa oricum, imaginea mea cel putin, nu este prea folositoare in aceste masuratori, timpul total de expunere fiind destul de mic, deci si dimensiunea cozii fiind mica. O sa ma interesez totusi cum se fac astfel de determinari, si cand ajunge mai aproape cometa, poate incerc si o astfel de determinare. Mersi de idee !
eu ma gandesc la o determinare a dimensiunii prin comparatie cu dimensiunea altor corpuri ceresti , a caror valoare este cunoscuta. de exemplu, in seara cand obtii o imagine a cometei ISON, incearca sa fotografiezi si o alta planeta sau satelit la a carui imagine ai acces atunci si a carui dimensiune o aflam de pe wikipedia, de ex. apoi vedem de cate ori este mai mica ISON decat planeta respectiva si ne facem o idee in felul asta, daca nu sunt alte impedimente, pe care tu sigur le poti identifica mai repede decat mine. singurul impediment care imi vine acum in minte ar fi ca imaginea lui ISON din aceste zile vine “la pachet” cu norul de gaz din jurul nucleului solid si nu stiu daca se poate afla cati km are nucleul si cati sunt doar gaz. probabil ca o alta solutie de determinare ar fi sa folosim o imagine a cometei cand se afla mult mai departe, de acum cateva luni de zile, de exemplu, deoarece cineva spunea ca pe site-ul NASA se afirma ca imaginea unei comete aflate la peste 2UA(daca tin bine minte ) distanta de observator nu poate include si norul de gaz ci reprezinta doar nucleul cometei, atunci nu mai ramane deca sa comparam dimensiunea cometei de atunci cu a altui corp ceresc a carui dimesiune o stim . tu ce parere ai ?
scuze pt schimbarea nick name-ului