In dimineata zilei de 19 octombrie, intre orele 4:30-5:30 A.M., am fost la o plimbare mica pana la Dumitrana, la vreo 6km sud de Magurele, la locul “normal” de observatii.
Temperatura la fata locului m-a uluit: dupa atatea nopti cu semnul plus, ei bine dimineata asta a fost prima cu minus, mai exact -2 grade Celsius !
Scopul a fost sa ma mai “uit” pe suprafata Lunii, pentru ca nu o mai vazusem cam de multicel, cat despre imagini…nici atata.
Ca instrument de uitat la cratere am avut la dispozitie telescopul de 305mm F/5 cu barlow 3x si camera DBK 41 AU02.AS cu filtru IR pass.
Din pacate turbulenta nu mi-a dat aproape deloc pace, avand un caracter aleatoriu (cum altfel ?) cu perioade lungi de seeing 3/10 (10-20 sec/perioada) alternand cu perioade ceva mai scurte de 4-5/10 (3-4 sec/perioada) pe toata durata sederii, plus perioade foarte lungi de seeing 2-3/10 uneori si de 4-5 minute.
Ce sa mai….numai buna de imagini la Luna nu a fost dimineata de 19 octombrie.
Dar sa postez si imaginile. Incep cu una pe care am trimis-o si la LPOD, pentru ca sunt cateva lucruri interesante observabile in ea, cum ar fi “bolovanii” care produc lungile umbre de pe solul craterului Hipparchus.
Ca detaliu relevant pentru nivelul de rezolutie, desi seeingul a fost sub medie, se observa rima perpendiculara pe Rupes Recta in stanga jos.
O varianta rotita, micsorata si ceva mai intunecata:
Craterul Clavius, in momente de seeing ceva mai bune fata de media pe aceasta dimineata:
Se observa spre orizont si muntii din zona Polului Sud lunar.
Si apropo de poli, si o vedere spre cel Nordic, in momente de seeing oribile:
Ceva mai “la nord de polul sud”, o priveliste cu Plato intr-o libratie favorabila. Pacat ca seeingul a fost de 3/10, craterele din Plato fiind aproape invizibile in imagine:
Si prima imagine a planetei Marte pe care am reusit sa o obtin la opozitia aceasta, o imagine in care macar se observa calota polara si ceva urme de detalii pe suprafata. E realizata in acelasi seeing de 2-3/10, cu telescopul de 300 mm dar la F/35.
Mica si urata….Astept un seeing de macar 6/10 pentru a obtine detalii pe un disc asa de mic (putin peste 5″).
Max
23 octombrie 2011
maximus photography 
Marte nu e chiar mica si urata 🙂 Mie imi par interesante culorile martiene, chiar si asa fara detalii foarte bune. Intrebarea e daca sunt cele reale (cunoastem dezbaterea pe tema asta). Am vazut multe imagini in care se pot distinge pete de culoare albatstru-verzui (foarte fine si difuze). Pentru mine personal, Marte e cel mai interesant de observat corp ceresc din vecinatate.
In cazul imaginilor lunare mai sus postate, remarc din nou nota foarte realista de relief 3d data de detaliile foarte bune si umbre.
Merci man. Petele alea albastre sunt de obicei nori (sau “haze”) in atmosfera martiana. Da, e intr-adevar foarte interesanta ca si planeta, din pacate insa in anii urmatori nu avem conditii foarte bune pentru observarea ei, fiind la o distanta destul de mare fata de Terra.
Cat despre Luna, ei bine nu sunt chiar reusite imaginile de mai sus, turbulenta dupa cum ziceam si in post a fost mare, insa procesarea imaginilor am facut-o mai …”soft” ca sa nu fie prea “trase de par” detaliile. De aici si aspectul mai natural poate al peisajului lunar.