Incepand cu 1 Mai in curtea Muzeului Grigore Antipa o expozitie mai aparte are loc intr-un cort amenajat pentru a reda la interior pe cat posibil conditii de clima tropicala.
Este vorba de o mini-voliera ce adaposteste cateva specii cu numar relativ mare (pentru spatiul nterior) de reprezentanti din lumea lepidopterelor tropicale.
Deci fluturi exotici cu alte cuvinte.
Evident, cum “petalele zburatoare” ne sunt atat mie cat si sotiei mele destul de apropiate, am “purces” pentru a doua oara (o sa revin cu fotografii si din prima vizita) la o scurta vizita in lumea lepidopterelor tropicale.
Fotografiile de mai jos sunt grupate dupa specii. Ca echipament am folosit: Canon 550D, Canon 100mm Macro si un ringflash Nissin.
Caligo eurilochus (Fam. Brassolidae)
Sau cum mai e cunoscut “fluturele-bufnita” datorita aspectului de pe partea ventrala a aripilor cu doi oceli mari imitand oarecum “expresia” pasarii de prada. Specia este originara din Surinam si Guyana.
Exemplarele ajung pana la dimensiuni destul de mari comparativ cu speciile autohtone, rivalizand chiar cu cea mai mare specie est-europeana (prezenta si pe la noi), si anume Saturnia pyri.
Fiind “obligati” sa isi petreaca viata de imago (adult) in micul cort, multi dintre fluturi zboara si uneori se aseaza chiar pe vizitatori, oferind un spectacol memorabil. Fiind obisnuiti cu oamenii (oarecum) pot fi usor luati de pe haine si “ghidati” inapoi spre zbor (insa nu recomand asta decat celor ce stiu cate ceva despre aceste frumoase insecte, cum ar fi faptul ca “daca pui mana ca taranul” pe aripi, le distrugi o mare parte dintre solzi, si deci si frumusetea caracteristica !)…
Fiind usor abordabili am incercat si cateva prim-planuri pentru a surprinde “expresiile” exemplarelor:
Numarul mare de Caligo prezenti in expozitie face ca specia sa para aparent banala, insa nu submineaza deloc frumusetea ei.
Urmatoarea specie foarte bine reprezentata este Morpho peleides. O specie foarte iubitoare de…fructe, ca si precedenta.
O alta specie pe care vizitatorii de seara ai expozitiei o gasesc mai mult in pozitie de repaus, agatata pe partea inferioara a frunzelor: Metamorpha stelenes.
Urmatoarea familie de fluturi, si ea foarte bine reprezentata in cadrul expozitiei, atrage prin zborul lent si planat. Este vorba de Familia Heliconiidae, cu fluturi ce contin substante “amare” si culori de avertizare pentru a indeparta eventualii pradatori.
O prima specie usor observabila in micul cort: Heliconius erato.
O alta specie de heliconid: Heliconius congener.
Si ultima specie prezenta la momentul respectiv in expozitie, si probabil cea mai frumoasa (sau eleganta) specie de heliconizi prezenta: Heliconius sapho.
Undeva in cort sunt expuse si cateva crisalide ale exemplarelor prezente in expozitie:
La final, nu pot decat sa imi exprim enorma bucurie de a fi vizitat aceasta expozitie (chiar de doua ori in doua saptamani), cat si mai marea bucurie de a fi atins (desi e oarecum invers) cateva exemplare exotice de lepidoptere.
Nu pot decat sa astept urmatoarele specii anuntate, printre care si enormul Attacus atlas (fluturele cap de cobra).
La finalul postului vreau sa multumesc si celor doi ingrijitori ai expozitiei, cu care am schimbat ceva vorbe “din domeniu”, si care au o viata grea cu multi dintre vizitatori, incercand sa ii convinga sa nu atinga fluturii…
Succes pe mai departe !
Si ne revedem in curand.
Max
(12 Mai 2013)
maximus photography 