Cu cateva ore inainte de a-mi prezenta teza de doctorat in catedra, m-am hotarat sa dau o fuga sa mai fac si eu o poza…
M-am grabit sa ajung inaintea apusului Soarelui, cu speranta sa surprind giganta pata solara care tranziteaza zilele astea discul solar (pe numele sau AR 1289), si poate, cine stie, o raza verde.
Echipamentul pe care l-am ales a fost cel de “desant”, mic si usor, rapid de instalat dar suficient de bun pentru a obtine imagini cat de cat bune: Maksutov-Cassegrain de 90mm, F/ 14 si Canon 550D la ISO 100 si timpi de expunere de la 1/4000 la 1/2000 s.
Ce a iesit:
Se observa marea pata, iar la o privire atenta, la marginea superioara a discului, o tentativa mica si timida de “green flash”. Din pacate nu a urmat o dezvoltare a fenomenului, astfel ca doar imaginea de mai sus are si o tenta de verde prin ea. Un crop de pe imaginea originala in care “forma deformarii” discului solar de catre atmosfera se observa ceva mai bine:
Au urmat apoi doua imagini, mai pamantene, cu pasari si copaci.
La final am fost cel mai multumit insa de calitatea optica a micului instrument, pe care cred ca o sa il folosesc de acum in colo la astfel de fenomene…optice/atmosferice.
Si acum sa ma intorc la scris teza ca maine nu ma intreaba Comisia despre pete solare ori pasari…(as fi vrut eu 😉 )
Max
(13 septembrie 2011)
Doua din imaginile de mai sus le-am postat si pe serverul SpaceWeather aici.
Faine imagini, MAx.Multa bafta maine 😉
Merci Andrei ! Sa fie !