Comana pe zi si Arges pe seara-26 iunie 2011

O zi de fotografie in natura. Atat macro cat si astro. O zi plina deci.

Pe la Comana, ca de obicei, duminca dupa-amiaza e plin de grataristi si manelisti. Dar pe langa rebuturile societatii reusesc eu uneori, nu stiu cum, sa mai “prind pe senzor” si cate ceva din frumusetile naturii.

Asa ca incep “ziua de munca” cu o libelula (Libellula depressa) mascul:

Si un agrionid, pe care cred ca l-am stresat cam mult cu pozele mele:

Ma indrept tiptil-tiptil spre limita sudica a Deltei Neajlov-ului, la cateva salcii batrane pe care le remarcasem anii trecuti, in speranta ca gasesc vre-un exemplar de Aromia moschata, croitor care in perioada asta isi incepe zborul. Nu gasesc nici unul, din pacate, insa pe scoarta uneia dintre salcii, identific cu greu un exemplar de croitor nou pentru mine (inca o specie noua pe anul asta): Xylotrechus rusticus. Specie foarte rara, si aparent neobservata de ceva vreme in Europa. Deci un “plus” de importanta descoperirii. Dupa ce il vad pe primul, mai observ inca unul, pe care il fotografiez. Inca doi imi scapa “lentilei”. Primul exemplar e femela, ceilalti fotografiati ori doar observati, fiind masculi. Femela din pacate era un pic “atinsa”, probabil de o alta femela ori mascul: jumatate dntr-un picior posterior lipsindu-i. Asta e, si in natura exista violenta.

Masculul pe de alta parte, perfect din punct de vedere fizic, se lasa cam greu fotografiat, avand o viteza fantastica, si un camuflaj pe masura vitezei:

Si dupa o scurta vizita in zona Cerambyx, cu ocazia careia nu gasesc niciun exemplar de cerdo, mai trag o fotografie la o libelula si ma indrept grabit spre o zona mai retrasa din padure.

In aceasta zona, mai ne-umblata de melteni, gasesc din nou un Mesosa curculionides mascul, sovaind pe scoarta unui copac. Culmea, acelasi copac pe care am mai gasit acum cateva zile un exempalr din aceiasi specie, si chiar si “ramasite” tot ale unui exemplar din aceiasi specie.

La o privire mai atenta observ ceva pe “fruntea” si pe tooracele frumosului mascul: cativa acarieni stateau “atasati” probabil pentru a fi transportati pe gratis spre o alta gazda. In imaginile de mai jos crop-urile sunt foarte relevante pentru identificarea acestor mici…paraziti:

Ceva mai departe, la baza altui copac, statea ascuns intr-o scobitura, un exemplar tot mascul de Morimus funereus:

Pe un alt trunchi, un fluture (Macdunnoughia  confusa) astepta intunericul, la doar cativa centimetrii de o cicada (Tibicen hematodes), si la alti cativa centimetrii de un cariu. Cam aglomerat aparent copacul cu pricina, insa pareau ca se inteleg bine cei trei ocupanti:

Si cariul, de doar 3mm lungime. Chiar si la dimeniunea asta, cu setup-ul foto folosit, se disting ochii de tip compus:

Plec din zona “virgina” si ajung in poienita defrisata anul trecut. Aici, plin de libelule. Un exemplar trecut aparent prin multe:

Si o panorama de “orientare” pentru vegetatia corespunzatoare climei din perioada asta, la o temperatura de 26 grade (rezolutie mare):

Pe unul din copacii din centrul fotografiei, un exemplar “gigant” de musca rapitoare (Laphria  flava) se incalzea la Soare:

Pe un alt copac, intr-o scobitura a scoartei, o omida (probabil genul Acronicta) se pregatea probabil de “impupare” (transformare in crisalida):

Iar ceva mai jos, din nou prin preajma, o cicada se pregatea sa iasa din anvelopa protectoare in care a petrecut iarna. Cred ca am vazut mai mult de 20 de cicade in stadiu de iesire azi. Deh, cam e perioada lor.

Tot pe acelasi copac (cum altfel), un gandacel doar 4 mm lungime, care credea probabil ca e camuflat. La primul flash cu care am iluminat mai sus pozata cicada, si-a dat drumul in stratul de frunze de la abza copacului. Din pacate pentru el, camuflajul rosu-sangeriu nu l-a ajutat prea tare sa scape de fotograful-maniac. Asa ca:

Si parasesc eu Comana, dupa o zi superba intre zile mai putin frumoase, cu ploi si temperaturi scazute.

Ma duc acasa, prelucrez din pozele de mai sus, si ma hotarasc pe la vreo 10 seara sa ma duc la Dumitrana, langa Arges, la locul “meu” de observatii astro.

Cu luneta de 80 mm si Canon-ul 550D, fac cateva expuneri la Messier 8 si Messier 20 (nebuloasele Lagoon si Trifid). Ce a iesit, mai jos. Expunerea finala este compusa din 19  cadre la ISO 3200 si timpi de expunere de 30-40 secunde, neghidate. Timpul total de expunere nu a depasit 10 minute. Deci extrem de putin. Combinat si cu cerul destul de prost (mag +5.5 la zenit), e clar ca nu a iesit cine stie ce. Insa mi-am facut o idee pentru o eventuala iesire la munte: intra ambele nebuloase in campul lunetei  cu focala de 600mm, insa parca as cam avea nevoie neaparat de un field-flattener si focal reducer..nu de alta dar se cam vad alungite bine stelele spre marginile fotografiei, iar o luminozitate mai mare a obiectivului prin reducerea focalei la 510mm ar aduce un plus substantial imaginilor.

Si varianta pe alb-negru. Se observa plusul dat de culoare: detalii greu sau deloc observabile in imaginea alb-negru, sunt clar definite in cea color.

Si cam asa am reusit intr-o zi sa combin cele doua pasiuni: Astronomia si Entomologia. Chiar daca putin cam “slabut” la capitolul astro. Dar las ca recuperez eu 😉

Max

29 iunie 2011 (ca nu am avut timp mai devreme)

P.S: Multumesc pentru identificari (ca de obicei) pentru musca rapitoare, fluturele-noctuid si omida, lui Leonard (the “uncle”).